duminică, 22 decembrie 2013

FRÂNTURI DE IARNĂ

                            Zăpada

      Când am privit cerul, zăpada mi-a atins sufletul şi m-a pătruns un fior rece. Am înţeles că a sosit clipa ca ochii să privească adânc înăuntru... Am înţeles că azi nu mă mai pot ascunde; că trebuie să-mi caut toate bucăţile fiinţei, ca să mă recompun, ca să rezist iernii reci.
       Deschide-ţi fiinţa, lasă-mă să iau acele părţi din mine pe care le mutasem înăuntrul tău!
       Le-ai lăsat în sala de aşteptare; vor îngheţa, dacă le iau prea târziu...



                          Uşile

        Sunt uşi lăsate mereu deschise, prin care poţi intra, rămâne şi ieşi - după cum doreşti.

        Cele mai multe sunt însă uşi închise, la care mai întâi baţi şi-apoi intri, şi dincolo găseşti o poveste cu final neaşteptat, sau poate fără final.

          Dar sunt şi uşi ferecate, în faţa cărora aşteptarea e lungă şi nu poţi şti măcar dacă ele se vor deschide vreodată.

         Sunt în dreptul unei uşi încuiate şi încă nu înţeleg cât sau dacă să mai aştept...
         

(22 dec 2013)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu